miercuri, 29 februarie 2012
luni, 20 februarie 2012
Recensamantul din Romania, in presa internationala
Recensamantul din 2011 a scos la iveala ca populatia Romaniei a scazut cu 2,6 milioane de locuitori, in ultimul deceniu.
Aceasta scadere importanta a venit si ca urmare a faptului ca din ce in ce mai multi romani au parasit tara, dar si din cauza ca s-a redus numarul de nasteri, in ultimii ani, scrie Bloomberg.
Populatia stabila din Romania a ajuns la 19,04 miloane de locuitori, de la 21,68 milioane, cat reprezenta in 2002. Aceasta este pentru prima oara cand populatia Romaniei atinge acest nivel, din anul 1966.
Totodata, am aflat ca 53% dintre locuitori traiesc in mediul urban, fata de 47% cat reprezinta procentul celor care locuiesc la tara.
Populatia Capitalei este de aproape 1,7 milioane de oameni, in timp ce in jur de un milion de romani traiesc in afara granitelor tarii. Tot mai multi romani au ales sa emigreze in tari precum Spania si Italia, in ultimii ani.
Articolul aminteste si ca Romania, care a intrat in Uniunea Europeana in 2007, este, dupa Bulgaria, cel mai sarac stat dintre cele 27 de tari membre.
Economia tarii a scazut cu 8,4% in anii de criza 2009 si 2010, inregistrand insa un progres de 2,5%, in 2011.
Si agentia bulgara Novinite relateaza despre rezultatul recensamantului din Romania, comparandu-l cu cel din Bulgaria.
Vecinii nostri de la sud de Dunare au efectuat un recensamant in februarie 2011, in urma caruia au aflat ca populatia tarii s-a redus cu 600.000 de locuitori, intre 2001 si 2011, ajungand la 7,9 milioane de locutori, de la 7,3 milioane, in 10 ani.
Agentia bulgara scrie despre faptul ca ambele tari continua sa sufere din cauza exodului tinerilor si al persoanelor cu o buna educatie, dar si din pricina ratei de natalitate scazute.
Comparand diferentele din cele doua tari, se poate observa ca, si procentual, Romania a inregistrat o scadere mai mare, avand cu 12,1% mai putini locuitori decat in urma cu 10 ani, fata de micsorarea cu 7,6% a populatiei Bulgariei.
Romania-Insider scrie despre faptul ca, pe langa cele 19,04 milioane de locuitori, alti 900.000 de rezidenti din Romania au fost plecati din tara pentru o perioada de mai mult de 12 luni, in ultimul deceniu.
Rezultatele recensamantului: Romania a pierdut 2 milioane de locuitori
Totodata, populatia Bucurestiului reprezinta in jur de 9% din totalul tarii, in timp ce judetele cele mai populate sunt Prahova (735.000 de locuitori), Iasi (723.000), Timis (649.000), Constanta (630.000), Dolj (618.000) si Suceava (614.000). Judetul cu cei mai putini locuitori este Tulcea, cu doar 201.000 de persoane recenzate.
In Romania se gasesc 7,1 milioane de locuinte, adica o medie de 2,6 oameni in fiecare casa.
In ceea ce priveste etnia, 88,6% s-au declarat romani, in timp ce 6,5% au spus ca sunt maghiari, iar 3,2% rromi. Cel mai mare procent al rromilor se gaseste in judetele Mures (8,8% din total) si Calarasi (8,1%), in timp ce cel mai scazut procent se inregistreaza in Botosani (1,1%).
Aceasta scadere importanta a venit si ca urmare a faptului ca din ce in ce mai multi romani au parasit tara, dar si din cauza ca s-a redus numarul de nasteri, in ultimii ani, scrie Bloomberg.
Populatia stabila din Romania a ajuns la 19,04 miloane de locuitori, de la 21,68 milioane, cat reprezenta in 2002. Aceasta este pentru prima oara cand populatia Romaniei atinge acest nivel, din anul 1966.
Totodata, am aflat ca 53% dintre locuitori traiesc in mediul urban, fata de 47% cat reprezinta procentul celor care locuiesc la tara.
Populatia Capitalei este de aproape 1,7 milioane de oameni, in timp ce in jur de un milion de romani traiesc in afara granitelor tarii. Tot mai multi romani au ales sa emigreze in tari precum Spania si Italia, in ultimii ani.
Articolul aminteste si ca Romania, care a intrat in Uniunea Europeana in 2007, este, dupa Bulgaria, cel mai sarac stat dintre cele 27 de tari membre.
Economia tarii a scazut cu 8,4% in anii de criza 2009 si 2010, inregistrand insa un progres de 2,5%, in 2011.
Si agentia bulgara Novinite relateaza despre rezultatul recensamantului din Romania, comparandu-l cu cel din Bulgaria.
Vecinii nostri de la sud de Dunare au efectuat un recensamant in februarie 2011, in urma caruia au aflat ca populatia tarii s-a redus cu 600.000 de locuitori, intre 2001 si 2011, ajungand la 7,9 milioane de locutori, de la 7,3 milioane, in 10 ani.
Agentia bulgara scrie despre faptul ca ambele tari continua sa sufere din cauza exodului tinerilor si al persoanelor cu o buna educatie, dar si din pricina ratei de natalitate scazute.
Comparand diferentele din cele doua tari, se poate observa ca, si procentual, Romania a inregistrat o scadere mai mare, avand cu 12,1% mai putini locuitori decat in urma cu 10 ani, fata de micsorarea cu 7,6% a populatiei Bulgariei.
Romania-Insider scrie despre faptul ca, pe langa cele 19,04 milioane de locuitori, alti 900.000 de rezidenti din Romania au fost plecati din tara pentru o perioada de mai mult de 12 luni, in ultimul deceniu.
Rezultatele recensamantului: Romania a pierdut 2 milioane de locuitori
Totodata, populatia Bucurestiului reprezinta in jur de 9% din totalul tarii, in timp ce judetele cele mai populate sunt Prahova (735.000 de locuitori), Iasi (723.000), Timis (649.000), Constanta (630.000), Dolj (618.000) si Suceava (614.000). Judetul cu cei mai putini locuitori este Tulcea, cu doar 201.000 de persoane recenzate.
In Romania se gasesc 7,1 milioane de locuinte, adica o medie de 2,6 oameni in fiecare casa.
In ceea ce priveste etnia, 88,6% s-au declarat romani, in timp ce 6,5% au spus ca sunt maghiari, iar 3,2% rromi. Cel mai mare procent al rromilor se gaseste in judetele Mures (8,8% din total) si Calarasi (8,1%), in timp ce cel mai scazut procent se inregistreaza in Botosani (1,1%).
Realitatea.net ANCHETĂ: Prinţul Charles chiar este urmaşul lui Dracula
Într-un documentar difuzat anul trecut pe postul de televiziune britanic Travel Channel, prinţul Charles al Marii Britanii a declarat că este urmaş al lui Vlad Ţepeş.
Declaraţia sa a fost preluată în toată presa internaţională, în nimeni n-a luat-o cu adevărat în serios.O anchetă genealogică realizată de Formula AS arată însă că n-a fost vorba de un truc de marketing de promovare a Transilvaniei sau o afirmaţie hazardată, ci purul adevăr: prinţul Charles al Marii Britanii se trage din Vlad Ţepeş, supranumit Dracula. Jurnaliştii revistei autohtone au apelat la ajutorul lui Leo van de Pas, coordonatorul uneia dintre cele mai importante baze de date de genealogie din lume, colecţionar al unei vaste biblioteci de profil şi proprietar al site-ului de internet www.genealogics.org.
Intr-un arbore genealogic atat de stufos precum cel al familiei regale britanice, a zecea generatie de dinaintea Reginei Mary, bunica Reginei Elisabeta a II-a, e neverosimil de scurta, doar o "crenguta".
O bizarerie trecuta cu vederea. Caci nici unul dintre istoriografii maghiari care incercau sa demonstreze originea ardeleana a mostenitorilor coroanei britanice nu avea interesul sa arate ca acea "crenguta" ducea, intregita, tocmai la familia munteana a Draculestilor, la Vlad Tepes, la fratele sau Vlad al III-lea Calugarul, la tatal sau, Vlad Dracul, la Mircea cel Batran, pana hat, departe, pe la 1300, la Basarab Voievod!
Printul Charles nu glumise. Chiar se trage din familia lui Vlad Tepes!
Documentele o confirma!"In ziua de azi, lumea foloseste cu prea multa lejeritate termeni ca "stramos" si "urmas". In sens strict genealogic, stramosul Printului Charles nu e Vlad Tepes, ci fratele sau, Vlad Calugarul. Insa, da, Vlad Tepes e in mod cert un unchi stravechi al lui Charles", a explicat Leo van de Pas.
sâmbătă, 18 februarie 2012
Radio Actualitati - Monarhiile în Europa
Monarhiile în Europa
25 Octombrie 2011 |
de Dan Vasiliu, Londra
La începutul secolului trecut existau nu mai puţin de 23 de monarhii europene, cărora li se adăugau Irlanda şi Malta. Acum doar şapte ţări mai au în frunte un monarh.
Moment considerat istoric marţi în parlamentul României.
R
Regele Mihai a rostit un discurs, la 65 de ani de la ultima adresare în faţa legislativului României.
În mesajul de marţi a marcat, printre altele, schimbările în bine şi în rău produse în societatea românească.
A făcut apel la rolul monarhiei în istoria României şi a atras atenţia asupra pericolelor pe care le constituie derapajele de la principiile democraţiei şi valorilor.
Regele Mihai este pomenit frecvent în ultima vreme ca singurul în viaţă dintre liderii implicaţi în schimbările importante din timpul şi de după al doilea război mondial, care au reconfigurat continentul.
La începutul secolului trecut existau nu mai puţin de 23 de monarhii europene, cărora li se adăugau Irlanda şi Malta, aflate încă la acea dată sub tutela Marii Britanii.
O sută de ani mai târziu, în Europa au mai rămas doar şapte regate. Este vorba de Belgia, Danemarca, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia şi Marea Britanie.
Dar ce s-a întâmplat cu celelalte?
Cele mai multe monarhii europene au fost abolite în timpul celor două războaie mondiale.
În urma primei conflagraţii, au dispărut cele mai mari imperii europene din acea perioadă.
Este vorba de cel ţarist, de cel austro-ungar şi de cel otoman.
Regatele Serbiei şi Muntenegrului au fuzionat tot în acea perioadă şi au creat Regatul Iugoslaviei, care a dispărut în 1945, după preluarea puterii de către comunişti.
În timpul celui de-al doilea război mondial au fost abolite, printre altele, şi monarhiile din România, Bulgaria, Italia sau Islanda.
Cu câţiva ani înainte fusese abolită şi monarhia spaniolă, ca urmare a războiului civil care l-a adus la putere pe generalul Franco.
Monarhia a fost restaurată abia în 1975, odată cu moartea dictatorului, tronul fiind preluat de actualul rege, Juan Carlos.
O situaţie zbuciumată s-a înregistrat şi în Grecia, monarhia fiind abolită şi restaurată de mai multe ori pe parcursul secolului trecut.
Ultimul rege elen, Constantin al II-lea, a fost exilat în urma loviturii de stat din 1967, republica fiind proclamată şase ani mai târziu.
În ceea ce priveşte regatele actuale, toate sunt organizate ca monarhii constituţionale, care cuprind parlamente democratice, în care suveranul nu are decât puteri limitate sau doar obligaţii ceremoniale.
Responsabilităţile efective de conducere a ţării revin primului ministru, care este şeful guvernului.
În Olanda, Danemarca şi Belgia monarhul numeşte în mod formal un reprezentant pentru a prezida formarea unui nou guvern, iar în Norvegia regele are chiar dreptul de a prezida el însuşi reuniunile speciale ale cabinetului.
În aproape toate cazurile, monarhul a păstrat titlul de şef executiv, însă Constituţia îl obligă să acţioneze în conformitate cu Sfatul guvernului.
Excepţie face Suedia, unde Constituţia a fost amendată, astfel încât regele să nu mai fie şeful executiv al ţării.
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii este cel mai longeviv monarh contemporan în Europa.
Ea a venit pe tron în 1952, ceremonia de încoronare având loc un an mai târziu.
Potrivit Constituţiei, rolul ei este tot unul consultativ, iar regina şi-a menţinut de-a lungul celor 60 de ani de domnie neutralitatea politică, ea evitând să vorbească în public despre opţiunile sale în acest domeniu.
Însă, chiar şi având un rol decorativ, britanicii sunt foarte ataşaţi de familia regală.
Sondaje recente arată că aproape 70% dintre britanici sprijină monarhia şi doar ceva mai mult de 10% doresc instaurarea republicii, restul fiind nehotărâţi.
"Cred că monarhia are un viitor măreţ, cred că fiecare generaţie a familiei regale va aduce un suflu proaspăt şi va păstra tradiţia monarhiei. Oricum ar fi, actuala regină a făcut o treabă extraordinară" - spune o locuitoare a Marii Britanii.
"Nu cred că cineva se gândea acum mai bine de 50 de ani, când Elisabeta a II-a a urcat pe tron, că monarhia va exista şi în secolul XXI şi va fi mult mai iubită decât politicienii" - spune şi jurnalistul Robert Lasy.
Regina a devenit în timp o icoană pentru britanici.
Monarhia este parte din istoria britanică, iar britanicii au nostalgii legate de trecut.
Acest lucru ne împiedică evoluţia, dar, pe de altă parte, aduce o contribuţie considerabilă în viaţa de zi cu zi.
Monarhia în Marea Britanie este un fel de religie.
Din ce în ce mai puţini oameni se duc zilele acestea la biserică, dar nu ezită să meargă în faţa Palatului Buckingham pentru a ovaţiona familia regală.
Lucrurile se schimbă însă destul de mult când vine vorba de viitor.
Doar 57% dintre britanici cred că monarhia va mai fi funcţională şi peste 50 de ani, iar procentul scade la 40% când vine vorba de situaţia din secolul viitor.
25 Octombrie 2011 |
de Dan Vasiliu, Londra
La începutul secolului trecut existau nu mai puţin de 23 de monarhii europene, cărora li se adăugau Irlanda şi Malta. Acum doar şapte ţări mai au în frunte un monarh.
Moment considerat istoric marţi în parlamentul României.
R
Regele Mihai a rostit un discurs, la 65 de ani de la ultima adresare în faţa legislativului României.
În mesajul de marţi a marcat, printre altele, schimbările în bine şi în rău produse în societatea românească.
A făcut apel la rolul monarhiei în istoria României şi a atras atenţia asupra pericolelor pe care le constituie derapajele de la principiile democraţiei şi valorilor.
Regele Mihai este pomenit frecvent în ultima vreme ca singurul în viaţă dintre liderii implicaţi în schimbările importante din timpul şi de după al doilea război mondial, care au reconfigurat continentul.
La începutul secolului trecut existau nu mai puţin de 23 de monarhii europene, cărora li se adăugau Irlanda şi Malta, aflate încă la acea dată sub tutela Marii Britanii.
O sută de ani mai târziu, în Europa au mai rămas doar şapte regate. Este vorba de Belgia, Danemarca, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia şi Marea Britanie.
Dar ce s-a întâmplat cu celelalte?
Cele mai multe monarhii europene au fost abolite în timpul celor două războaie mondiale.
În urma primei conflagraţii, au dispărut cele mai mari imperii europene din acea perioadă.
Este vorba de cel ţarist, de cel austro-ungar şi de cel otoman.
Regatele Serbiei şi Muntenegrului au fuzionat tot în acea perioadă şi au creat Regatul Iugoslaviei, care a dispărut în 1945, după preluarea puterii de către comunişti.
În timpul celui de-al doilea război mondial au fost abolite, printre altele, şi monarhiile din România, Bulgaria, Italia sau Islanda.
Cu câţiva ani înainte fusese abolită şi monarhia spaniolă, ca urmare a războiului civil care l-a adus la putere pe generalul Franco.
Monarhia a fost restaurată abia în 1975, odată cu moartea dictatorului, tronul fiind preluat de actualul rege, Juan Carlos.
O situaţie zbuciumată s-a înregistrat şi în Grecia, monarhia fiind abolită şi restaurată de mai multe ori pe parcursul secolului trecut.
Ultimul rege elen, Constantin al II-lea, a fost exilat în urma loviturii de stat din 1967, republica fiind proclamată şase ani mai târziu.
În ceea ce priveşte regatele actuale, toate sunt organizate ca monarhii constituţionale, care cuprind parlamente democratice, în care suveranul nu are decât puteri limitate sau doar obligaţii ceremoniale.
Responsabilităţile efective de conducere a ţării revin primului ministru, care este şeful guvernului.
În Olanda, Danemarca şi Belgia monarhul numeşte în mod formal un reprezentant pentru a prezida formarea unui nou guvern, iar în Norvegia regele are chiar dreptul de a prezida el însuşi reuniunile speciale ale cabinetului.
În aproape toate cazurile, monarhul a păstrat titlul de şef executiv, însă Constituţia îl obligă să acţioneze în conformitate cu Sfatul guvernului.
Excepţie face Suedia, unde Constituţia a fost amendată, astfel încât regele să nu mai fie şeful executiv al ţării.
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh
Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii este cel mai longeviv monarh contemporan în Europa.
Ea a venit pe tron în 1952, ceremonia de încoronare având loc un an mai târziu.
Potrivit Constituţiei, rolul ei este tot unul consultativ, iar regina şi-a menţinut de-a lungul celor 60 de ani de domnie neutralitatea politică, ea evitând să vorbească în public despre opţiunile sale în acest domeniu.
Însă, chiar şi având un rol decorativ, britanicii sunt foarte ataşaţi de familia regală.
Sondaje recente arată că aproape 70% dintre britanici sprijină monarhia şi doar ceva mai mult de 10% doresc instaurarea republicii, restul fiind nehotărâţi.
"Cred că monarhia are un viitor măreţ, cred că fiecare generaţie a familiei regale va aduce un suflu proaspăt şi va păstra tradiţia monarhiei. Oricum ar fi, actuala regină a făcut o treabă extraordinară" - spune o locuitoare a Marii Britanii.
"Nu cred că cineva se gândea acum mai bine de 50 de ani, când Elisabeta a II-a a urcat pe tron, că monarhia va exista şi în secolul XXI şi va fi mult mai iubită decât politicienii" - spune şi jurnalistul Robert Lasy.
Regina a devenit în timp o icoană pentru britanici.
Monarhia este parte din istoria britanică, iar britanicii au nostalgii legate de trecut.
Acest lucru ne împiedică evoluţia, dar, pe de altă parte, aduce o contribuţie considerabilă în viaţa de zi cu zi.
Monarhia în Marea Britanie este un fel de religie.
Din ce în ce mai puţini oameni se duc zilele acestea la biserică, dar nu ezită să meargă în faţa Palatului Buckingham pentru a ovaţiona familia regală.
Lucrurile se schimbă însă destul de mult când vine vorba de viitor.
Doar 57% dintre britanici cred că monarhia va mai fi funcţională şi peste 50 de ani, iar procentul scade la 40% când vine vorba de situaţia din secolul viitor.
Radio Actualitati - Zeci de localităţi sunt izolate în Vrancea şi Buzău
Ieri, 08:30
de Adriana Leu
Mii de oameni sunt blocaţi din cauza zăpezii iar autorităţile locale spun că nu au utilajele necesare pentru deszăpezire. Potrivit CNADNR, traficul este închis pe două tronsoane de drumuri naţionale.
Zăpada încă ridică probleme în multe judeţe, în special în Vrancea şi Buzău. 75 de localităţi sunt şi acum izolate, trei tronsoane de drumuri naţionale sunt închise şi aproape 100 de drumuri judeţene sunt blocate.
Potrivit CNADNR, traficul este închis pe DN22 Râmnicu Sărat-Băile şi DN23B Stupina-Ciorăşti.
Aproape 170 de trenuri au fost şi vineri anulate, cinci linii de cale ferată sunt închise, iar pe alte şapte se circulă cu restricţii.
Mii de oameni sunt în continuare izolaţi iar autorităţile locale spun că nu au utilajele necesare pentru deszăpezire.
În ţară continuă campaniile de strângere de ajutoare pentru persoanele aflate în situaţii critice. Peste 634 de tone de alimente, apă şi îmbrăcăminte au fost distribuite cu elicoptere şi autocamioane militare, până ieri la prânz.
De aceste ajutoare au beneficiat locuitorii din aproape 150 de localităţi din 11 judeţe. Armata acţionează în continuare pentru salvarea persoanelor care se află în pericol şi pentru degajarea drumurilor.
În astfel de situaţii este nevoie de un canal special de radio care să transmită informările meteorologice şi datele despre trafic, sau posturile de radio existente ar trebui obligate să difuzeze astfel de mesaje, declară Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu.
Prezent vineri la Sfânu Gheorghe, el a precizat că dreptul cetăţeanului de a fi informat este unul dintre cele mai des discutate aspecte de avocatul poporului.
de Adriana Leu
Mii de oameni sunt blocaţi din cauza zăpezii iar autorităţile locale spun că nu au utilajele necesare pentru deszăpezire. Potrivit CNADNR, traficul este închis pe două tronsoane de drumuri naţionale.
Zăpada încă ridică probleme în multe judeţe, în special în Vrancea şi Buzău. 75 de localităţi sunt şi acum izolate, trei tronsoane de drumuri naţionale sunt închise şi aproape 100 de drumuri judeţene sunt blocate.
Potrivit CNADNR, traficul este închis pe DN22 Râmnicu Sărat-Băile şi DN23B Stupina-Ciorăşti.
Aproape 170 de trenuri au fost şi vineri anulate, cinci linii de cale ferată sunt închise, iar pe alte şapte se circulă cu restricţii.
Mii de oameni sunt în continuare izolaţi iar autorităţile locale spun că nu au utilajele necesare pentru deszăpezire.
În ţară continuă campaniile de strângere de ajutoare pentru persoanele aflate în situaţii critice. Peste 634 de tone de alimente, apă şi îmbrăcăminte au fost distribuite cu elicoptere şi autocamioane militare, până ieri la prânz.
De aceste ajutoare au beneficiat locuitorii din aproape 150 de localităţi din 11 judeţe. Armata acţionează în continuare pentru salvarea persoanelor care se află în pericol şi pentru degajarea drumurilor.
În astfel de situaţii este nevoie de un canal special de radio care să transmită informările meteorologice şi datele despre trafic, sau posturile de radio existente ar trebui obligate să difuzeze astfel de mesaje, declară Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu.
Prezent vineri la Sfânu Gheorghe, el a precizat că dreptul cetăţeanului de a fi informat este unul dintre cele mai des discutate aspecte de avocatul poporului.
Radio Actualitati - Cum sunt aleşi candidaţii la alegerile prezidenţiale din SUA
8 Ianuarie 2012
de Cristina Ghioca
Sistemul electoral din Statele Unite este unul dintre cele mai complicate iar campania electorală este o competiţie deosebit de acerbă.
Candidatul Mitt Romney şi-a asigurat statutul de lider în cursa republicană pentru prezidenţiale după ce şi-a învins adversarii într-o dezbtare din New Hampshire, scrie BBC.
În cursa pentru reprezentarea Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie au rămas în prezent şase candidaţi.
În următoarele luni, în toate statele americane vor avea loc dezbateri şi alegeri, urmând ca în luna august să fie ales opozantul preşedintelui Barack Obama.
Potrivit Constituţiei americane, candidaţii pentru funcţia de preşedinte a Statelor Unite trebuie să aiba minim 35 de ani, să fie cetăţeni americani şi rezidenţi ai ţării de 14 ani.
După declararea intenţiei de a candida, oamenii politici se lansează într-o cursă în interiorul partidului pentru a obţine titulatura de reprezentant al grupării politice.
În lunile următoarele candidaţii interni ai unui partid derulează o campanie asiduuă dezvoltată pe parcursul alegerilor primare şi în cadrul unor convenţii de partid care au loc în statele Iowa, New Hampshire şi Carolina de Sud, informează BBC.
Campaniile pentru alegerile primare se încheie în luna iunie
Statele în cauză găzduiesc primele dezbateri care au loc în luna ianuarie din anul alegerilor iar rezultatele din cele trei state pot promova sau distruge o candidatură.
În această etapă, alegătorii din cele 50 de state plus Washington şi alte câteva teritorii americane nominalizează un număr de delegaţi care susţin un candidat.
Campaniile pentru alegerile primare se încheie în luna iunie, moment în care un candidat anume a obţinut sprijinul unui număr suficient de delegaţi pentru a putea fi considerat reprezentantul partidului sau i-a descalificat pe adversari.
Convenţiile naţionale ale partidelor au loc cu aproximativ două luni şi jumătate înaintea alegerilor, explică BBC.
Înaintea sau în timpul convenţiei, reprezentanţii partidului aleg un partener de campanie, uneori din rândul învinşilor.
După convenţie începe confruntarea directă între candidaţi.
În ultimele săptămâni de campanie, candidaţii îşi îndreaptă atenţia asupra statelor în care preferinţele alegătorilor sunt aproape egale.
În 2012, americanii votează pe 6 noiembrie
Alegerile din Statele Unite au loc întotdeauna în prima marţi din luna noiembrie.
În 2012 americanii vor ieşi la vot pe 6 noiembrie, informează BBC.
Cetăţenii Statelor Unite nu participă în mod direct la alegeri.
Ei aleg "electori" care susţin un candidat, într-un sistem cunoscut sub numele de "Colegiul electoral american".
Fiecare stat are un anume număr de electori afiliaţi colegiului, raportat la numărul locuitorilor.
În aproape fiecare stat, candidatul preferat de populaţie obţine toate voturile colegiul electoral din acel stat.
Noul preşedinte este pus în funcţie anul următor, pe 20 ianuarie.
de Cristina Ghioca
Sistemul electoral din Statele Unite este unul dintre cele mai complicate iar campania electorală este o competiţie deosebit de acerbă.
Candidatul Mitt Romney şi-a asigurat statutul de lider în cursa republicană pentru prezidenţiale după ce şi-a învins adversarii într-o dezbtare din New Hampshire, scrie BBC.
În cursa pentru reprezentarea Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie au rămas în prezent şase candidaţi.
În următoarele luni, în toate statele americane vor avea loc dezbateri şi alegeri, urmând ca în luna august să fie ales opozantul preşedintelui Barack Obama.
Potrivit Constituţiei americane, candidaţii pentru funcţia de preşedinte a Statelor Unite trebuie să aiba minim 35 de ani, să fie cetăţeni americani şi rezidenţi ai ţării de 14 ani.
După declararea intenţiei de a candida, oamenii politici se lansează într-o cursă în interiorul partidului pentru a obţine titulatura de reprezentant al grupării politice.
În lunile următoarele candidaţii interni ai unui partid derulează o campanie asiduuă dezvoltată pe parcursul alegerilor primare şi în cadrul unor convenţii de partid care au loc în statele Iowa, New Hampshire şi Carolina de Sud, informează BBC.
Campaniile pentru alegerile primare se încheie în luna iunie
Statele în cauză găzduiesc primele dezbateri care au loc în luna ianuarie din anul alegerilor iar rezultatele din cele trei state pot promova sau distruge o candidatură.
În această etapă, alegătorii din cele 50 de state plus Washington şi alte câteva teritorii americane nominalizează un număr de delegaţi care susţin un candidat.
Campaniile pentru alegerile primare se încheie în luna iunie, moment în care un candidat anume a obţinut sprijinul unui număr suficient de delegaţi pentru a putea fi considerat reprezentantul partidului sau i-a descalificat pe adversari.
Convenţiile naţionale ale partidelor au loc cu aproximativ două luni şi jumătate înaintea alegerilor, explică BBC.
Înaintea sau în timpul convenţiei, reprezentanţii partidului aleg un partener de campanie, uneori din rândul învinşilor.
După convenţie începe confruntarea directă între candidaţi.
În ultimele săptămâni de campanie, candidaţii îşi îndreaptă atenţia asupra statelor în care preferinţele alegătorilor sunt aproape egale.
În 2012, americanii votează pe 6 noiembrie
Alegerile din Statele Unite au loc întotdeauna în prima marţi din luna noiembrie.
În 2012 americanii vor ieşi la vot pe 6 noiembrie, informează BBC.
Cetăţenii Statelor Unite nu participă în mod direct la alegeri.
Ei aleg "electori" care susţin un candidat, într-un sistem cunoscut sub numele de "Colegiul electoral american".
Fiecare stat are un anume număr de electori afiliaţi colegiului, raportat la numărul locuitorilor.
În aproape fiecare stat, candidatul preferat de populaţie obţine toate voturile colegiul electoral din acel stat.
Noul preşedinte este pus în funcţie anul următor, pe 20 ianuarie.
Revista presei, RT - Iran poses no ‘existential threat’ to Israel - ex-Mossad chief
Israel and Iran have no other conflict aside from the latter’s nuclear ambitions, former Mossad chief Efraim Halevy has told RT in an interview. As the threat of military action escalates, Halevy believes a peaceful outcome is still possible.
Despite the ongoing conflict, Halevy thinks there are still people on both sides who want peace in the region; people who want an end to the current confrontation and a return to the kind of relations the two countries enjoyed from 1948-1978.
“Iran and Israel basically do not have bones of contention,” he said. “I think it would be wrong for Iran to allow ideology to be the main driver of its policies and the cause of serious setbacks.”
Halevy argues that talk of Iran posing an “existential threat” to Israel is merely Tel Aviv using big words to impress the international community.
“I think Israel is strong enough to protect itself, to take care of itself. I think ultimately it is not in the power of Iran to destroy the state of Israel,” he told RT. “I believe the leadership believes that in order to arouse international public opinion, in order to mount pressure on the Iranians, it is necessary to impress upon the world at large that this is a serious international threat.”
Halevy says that there is an assumption internationally that Israel possesses nuclear weapons. Whether it is true or merely a bluff no-one can tell. But whatever the truth is, the assumption serves Israel’s interests.
“This is something which is important in the present situation because part of the game now is deterrence. It is very important to deter Iran. If Iran believes Israel has certain capabilities, whether it has or not, I think this is a positive card in the hands of Israel,” he told RT.
When asked whether Mossad’s current mission is preventing war or weakening Iran, he said the mission of Mossad was “to do everything in its capabilities to make a threat which has been opposed to Israel dormant.”
“We have been in what we call a clandestine war for quite some time with Iran. What’s interesting about this war is both sides have more or less preferred that the details of this war, the details of various events, not be exposed to the public,” said Halevy.
The only way Iran could be “reintroduced into the family of nations from which they have been virtually expelled in recent months,” says Halevy, is if it emerges as a “a non-nuclear Iran with an agreement with the Israelis that they will not become nuclear.”
Halevy says this could be possible, especially now, because “international pressure, which has been building up in recent months, is beginning to have serious effects.”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)